Contextul economic al României
Într-un climat politic tensionat, România se confruntă cu necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru ameliorarea deficitului bugetar și a datoriei externe, precum și pentru evitarea unei posibile crize financiare. Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a analizat evoluția economică a țării, începând cu integrarea europeană și continuând cu situația fiscală actuală, subliniind pașii necesari pentru construirea unei economii solide.
Integrarea europeană și impactul acesteia
Leonardo Badea a evidențiat beneficiile procesului de integrare europeană, afirmând că în ultimele două decenii, România a înregistrat un ritm sustenabil de creștere economică, impulsionat de reformele structurale și de accesul la piața unică și la fondurile Uniunii Europene. Acesta a notat că integrarea a fost esențială pentru progresul economic accelerat observat nu doar în România, ci și în alte state din regiune, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. România, în special, a reușit să reducă decalajul față de Ungaria și Polonia în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare.
Dezechilibrele economice recente
Cu toate acestea, în ultimii ani, România a experimentat o creștere economică superioară mediei regionale, dar această evoluție a fost însoțită de dezechilibre economice. Leonardo Badea a subliniat că efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului din Ucraina au agravat dezechilibrele deja existente, iar în anul 2024, în contextul electoral și social, problemele economice devin din ce în ce mai acute.
Ajustarea modelului de creștere economică
Badea a accentuat importanța ajustării modelului de creștere economică, subliniind că trebuie să se urmărească atât revenirea la o traiectorie sustenabilă, cât și evitarea capcanei venitului mediu. Această strategie trebuie să abordeze atât dezechilibrele economice, cât și riscurile asociate stagnării veniturilor.
Provocările actuale
Specialistul BNR a avertizat că România se confruntă cu provocări profunde, precum încetinirea economică și tensiunile geopolitice care afectează comerțul internațional. În acest context, el a subliniat necesitatea de a construi un model economic sănătos, care să nu se bazeze pe expansiunea consumului necorelată cu productivitatea și care să evite investițiile în activități cu valoare adăugată scăzută.
Dezechilibre pe piața muncii
Badea a menționat că pe piața muncii din România se observă rigidități care contribuie la dezechilibre structurale, limitând astfel potențialul de creștere economică pe termen lung. Deși creșterea salariului minim a îmbunătățit nivelul de trai, majorările insuficient corelate cu productivitatea au distorsionat stimulentele în sectoare cu valoare adăugată scăzută.
Riscul capcanei venitului mediu
Prim-viceguvernatorul BNR a discutat, de asemenea, despre riscul căderii în capcana venitului mediu, o situație în care o țară atinge un nivel mediu de venituri, dar nu reușește să progreseze către statutul de economie dezvoltată. Acesta a subliniat că, pe măsură ce economia evoluează, avantajele inițiale devin insuficiente și trebuie înlocuite cu fundamentări mai sofisticate, bazate pe inovație și tehnologie.
Soluții pentru consolidarea fiscală
Leonardo Badea a concluzionat că pentru a avea o creștere sustenabilă și convergență pe termen lung, este esențială corecția dezechilibrelor macroeconomice, în special deficitul fiscal. Discuțiile despre consolidarea bugetară trebuie corelate cu o viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung, iar reducerea deficitului bugetar trebuie realizată printr-un efort echilibrat, combinând reducerea cheltuielilor publice cu creșterea veniturilor fiscale.